Braaavo, mă, doar atât? L-aţi avut la mână pe Marcel Hoară şi ce i-aţi făcut? Un duş cu apă minerală şi i-aţi aruncat să mănânce nişte ouă şi câteva cotoare de mere? (da, şi cotoarele sunt mâncare; pentru porci) Phiii, dacă nu eram român, obişnuit să mă mulţumesc cu puţin, ce m-aş fi mâniat! Dar românismul nesuprimabil mă sileşte să spun că este, totuşi, un început…
Noi tinerii ne ofuscăm instantaneu când un bătrân începe să ne povestească emfatic despre cum era “pe vremea lui”. Istorisirile aproape eroice despre greutăţile traiului acum o jumătate/un sfert de secol ne provoacă o lehamite aproape paralizantă şi, ca să nu vomăm, le retezăm vorbele cu un “hai, moşule, mă leşi?”. Acest miserupism ţine, în parte, de nesimţire, alienare, cocoşism şi alte trăsături fără de care tinereţea ar fi fadă. Dar de multe ori, pe lângă acestea, în minţile noastre înfumurate şi hormonate ni se pare că acei grumpy old men (moşnegi morocănoşi) încearcă să ne facă să ne simţim vinovaţi. Vinovaţi că noi nu am trecut, ca ei, prin vremuri cu multe neajunsuri. Vinovaţi că ducem o viaţă prea uşoară, că avem prea multe avantaje şi că aproape huzurim. Unii tineri cu lobii subdezvoltaţi şi muşchii supradimensionaţi reacţionează chiar violent fiindcă li se pare că bătrânii le înjură mamele, care nu s-au gândit să îi conceapă mai de timpuriu. Ce să-i faci, aşa-s tinerii din ziua de azi, nu?
Vitalul Minister al Turismului a lansat în primăvara lui 2009 o campanie de promovare genială care are potenţial încă neexplorat! “Romania – Land of Choice” este un exemplu pentru orice student la PR, marketing sau bullshitting (arta de a vinde sau promova orice)!
Avem până acum două spoturi. Unul care ne arată părţile plictisitoare ale României (sate, mănăstiri, oi, oraşe vechi, găini în curte) dar şi părţile distractive (cluburi, munţi, lacuri de acumulare, plaje, fete în bikini, păduri, râuri, păsări, cai). Şi altul în care găsim Ateneul, poliandrie legală, Casa Poporului, zebre pe străzi, peşti în copaci şi o pădure înceţoşată, spotul fiind făcut probabil după o tragere la sorţi. Ridicăm sprânceana şi “ne râdem” de asemenea comedie.